joi, 10 ianuarie 2013

Viaţa unei foci


A fost odată o focă care se numea Mini.
Într-o zi, pe „Gheţarul Focilor”, a apărut un grup de fiinţe ce se numesc de către foci oamenii răi. Şi chiar au dreptate, pentru că ei furau foci şi le vindeau sau le luau pielea şi carnea, doar pentru bani.
După ce au fost răpite nişte foci, Mini a fost prinsă într-o capcană şi, la un moment dat, a fost transferată într-un fel de cuşcă. Din fericire, după câteva minute, a constatat că poate să iasă din acea cuşcă şi s-a trezit într-un loc care se numea Delfinariu, unde a întâlnit şi alte foci: mai mici, mai mari, chiar şi de vârsta ei.
După o lună, Mini era descurcăreaţă şi făcea tot felul de figuri şi trucuri alături de noii ei prieteni. Cu timpul, Mini s-a împrietenit cu Ama, dresoarea ei. La unele concursuri chiar câştiga alături de dresoarea ei Ama.
Însă, după câteva luni, Ama nu a mai putut lucra, iar Mini nu mai asculta comenzile noului dresor.
În scurt timp, Delfinariul a trebuit să fie închis, iar focile au fost duse la adopţie. Şi ce să vezi? Pe Mini o aştepta acolo chiar Ama, care a adoptat-o. A urmat un lung şir de peripeţii când a Ama s-a dus să caute şi restul familiei de foci. În final, a reuşit să adopte şi restul familiei şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi. 
Iar foca vă transmite tuturor să citiţi în continuare şi să fiţi mereu pregătiţi pentru a acorda ajutor sau sprijin cuiva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu