Într-o lume minunată nevăzută de nimeni, erau
nişte zâne cu aripi ca de dantelă. Pentru a zbura, ele aveau nevoie de praf
magic.
Într-o zi, două zâne, una care se numea Soricica
iar cealaltă care se numea Mia, se plimbau într-o căruţă în care era depozitat
praf magic. Căruţa era trasă de un mic şi haios şoricel pe nume Griuleţ.
- Mia, dacă se duce tot praful magic? Ştii că nu e
bine dacă îl pierdem, spuse panicată Soricica.
- Stai liniştită. Nu se întâmplă nimic rău.
În spatele căruţei lor erau animăluţele
pădurii.
Din păcate, roţile căruţei au dat peste o piatră,
iar căruţa s-a crăpat într-un colţ. Pe acolo a început să iasă praf magic!
Zânele nu ştiau această problemă. Animalele au început să zboare de la praful
magic. Încep să facă Zbor Sincron.
Pe drum zânele se întâlnesc cu prietenele lor.
- Mă duc după plasă! a spus observând o zână ce
s-a întâmplat. Zânele s-au întors cu spatele neînţelegând ce s-a întâmplat.
Soricica a leşinat când a văzut. O altă zână s-a
dus după apă pentru a o arunca pe Soricica. Bineînţeles, Griuleţ s-a speriat
mult dar cealaltă zână îl calmează.
În final, totul s-a liniştit. Acum, din păcate pentru prietene, afară s-a
întunecat.
- La revedere! Şi-au spus zânele una alteia.
